Cercetătorii contestă studiile pe șoareci care susțin riscurile vaping-ului de tip thirdhand pentru copii

Un cercetător contestă studiile care folosesc șoareci pentru a prezice pericolele expunerii la fumatul „terț” în cazul copiilor, susținând că experimentele nu reflectă condițiile din casele obișnuite.

Într-un comentariu din 23 oct., Roberto Sussman de la Universitatea Națională Autonomă a Mexicului susține că oamenii de știință au demonstrat efecte biologice la animale de laborator fără a stabili mai întâi că copiii se confruntă cu expuneri comparabile în viața reală. Un efect măsurabil la un șoarece nu stabilește automat un riscul pentru sănătate al unui copil.

Expunerea terță se referă la substanțele chimice lăsate pe suprafețe sau țesături după ce fumatul sau vapingul s-a oprit. Fumul de țigară depune reziduuri chimice persistente în interior. Sussman afirmă că aerosolul de vaping se comportă diferit de fumul de țigară deoarece picăturile sale evaporă și se dispersează rapid, iar vapingul nu produce emisii continue secundare. Cu toate acestea, unele componente ale aerosolului, inclusiv nicotina, pot continua să se acumuleze pe suprafețele interioare.

Argumentul lui Sussman se bazează pe recenzia sa din 22 iulie în International Journal of Environmental Research and Public Health. El a concluzionat că nicotina și substanțele aferente se pot acumula pe suprafețe după vaping, dar că măsurătorile publicate ale reziduurilor substanțiale au provenit în mare parte din camere de laborator și magazine de vaping intens utilizate, nu din reședințe tipice ocupate de copii. Aceasta este o concluzie despre dovezile disponibile, nu o dovadă că expunerea nu apare niciodată.

Metodele experimentale sunt centrale pentru plângerea sa. Într-un studiu pe șoareci din 2023, cercetătorii au expus prosoape de bumbac la aerosol generat de mașină pentru țigări electronice, apoi au plasat țesătura tratată în cuști. Ei au raportat modificări în unele rezultate ale plămânilor după expunere repetată. Protocolul a stabilit că materialul contaminat ar putea afecta șoarecii, dar nu a măsurat direct ce ar absorbi un copil din mobilier sau îmbrăcăminte într-o casă tipică.

Un studiu din iulie 2026 publicat în Pediatric Research a folosit o abordare similară cu covor și prospețe de bumbac expuse într-o cameră. Șoarecii nou-născuți au fost apoi adăpostiți cu materialele timp de 21 de zile. Cercetătorii au raportat modificări ale plămânilor specifice sexului, inclusiv o funcție pulmonară afectată mai târziu în viață la băieți. Cercetătorii au descris modelul lor ca reprezentând expunerea domestică; Sussman contestă această caracterizare deoarece contaminarea țesuturilor a fost generată artificial.

Nu toată lumea este de acord cu evaluarea sa. Într-un comentariu din august în Pediatric Research, cercetătorul respirator Alexander Larcombe a lăudat experimentul cu șoarecii nou-născuți pentru examinarea contactului cu materialele din gospodărie în timpul unei perioade vulnerabile de dezvoltare. Larcombe a susținut că descoperirile susțin măsuri mai stricte împotriva vapingului în jurul sugariilor. El a recunoscut de asemenea că studiul a modelat un scenariu de expunere ridicată și a solicitat comparații cu nivelurile reale de expunere umană.

Disputa nu este dacă șoarecii de laborator au arătat modificări; este despre ce stabilesc aceste descoperiri despre copii. Fără măsurători care să conecteze cantitatea și compoziția reziduurilor din casele obișnuite la dozele pe care animalele le-au primit, experimentele nu pot cuantifica independent un risc pediatric din viața reală.

Sussman spune că două instalări suplimentare vor examina opt studii pe animale și vor explica de ce condițiile de laborator pot produce reziduuri care nu au fost documentate comparabil în medii de zi cu zi ale copiilor. Deocamdată, dovezile susțin investigarea întrebării, nu tratamentul rezultatelor obținute pe șoareci sau critica lui Sussman ca fiind cuvântul final despre expunerea copiilor.